marți, 25 noiembrie 2008

O idee Interesanta

Va-ti gandit vreodata ca ati fi in plus? , suna ciudat dar daca stai bine sa te gandesti......

Adica toti ( sper ) avem momentele alea in care ni se pare ca viata noastra este o piesa proasta de teatru pe care o privim dinafara ( sau cel putin ne-am dori ) si la care observam o multime de greseli ale nenorocitului de regizor , si stau si ma gandesc , o fi o piesa cu happy ending?


Eu zic ca e prea tarziu pentru happy ending adica toti avem zile proaste dar chiar 365 pe an deja e exagerat nu? ( dramatizare )

E destul de ciudat dar in ultimul timp am stat mai mult pe ganduri si am facut o realizare foarte neplacuta : NU APARTIN, acestei piese de tatru , nu apartin acestui anturaj (nu stiu nici eu care exact) dar pur si simplu ma simt de parca nu sunt in stare sa fac fata mersului lucrurilor , totul e prea rapid , prea dramatic , prea complicat , prea serios.

Mi-am dat seama cu stupoare azi dimineata ca invidiam un retard pe care l-am vazut in RATB, doamne in ce hal am ajuns... dar totusi aveam numai admiratie pentru rejectul ala al societatii , desi arata de parca nu mai mancase de 2-3 luni , hainele rupte pe el , dar avea un radio mic portabil , cel mai probabil gasit pe undeva si era al naibii de fericit , statea el cuminte , la locul lui si asculta radio , radea din cand in cand , si nu stiu daca intelegeti dar avea rasul sincer , adica din tot sufletul , un ras care dovedea ca el nu intelege greutatile altora , poate nici pe ale lui , si probabil de aceea era fericit , era ca rasul unui copil , din perioada aceea a copilarie cand inca nu realiza ca parintii se zbat sa ii ofere hainute si mancare, un RAS FARA GRIJI , cred ca asta ar fi definitia corecta....


Acum stau si ma gandesc de cand nu am mai ras si eu asa , sau oare am ras vreodata? , nu mai tin minte....

Adica rad destul de des , cand ies cu prietenii ( rar ce-i adevarat ) rad cand ies cu prietena mea si ne simtim bine impreuna , dar nu simt nimic in niciunul dintre cazuri, ma aud razand si nu imi dau seama daca sunt eu sau nu , nu recunosc nimic din scenariul asta nenorocit , asa ca eu plec acum , ma mai uit odata pe script , si imi mai repet replicile putin...sa se ridice cortina......

Un comentariu:

OaNa spunea...

Dar tu te-ai gandit bby vreodata ca your life is how you make it? Daca te-ai gandit la asta, rephrase, life is how it wants to be, not how you want it. [ sorry, I'm just 2 upset right now ]